În data de 1 decembrie 2023 se celebrează Ziua Mondială de luptă împotriva HIV/SIDA (World AIDS Day)
Cu două decenii în urmă, pandemia de SIDA părea de neoprit. Peste 2,5 milioane de oameni se infectau cu HIV în fiecare an, iar SIDA revendica două milioane de vieți pe an, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Sănătate Publică.
Datele UNAIDS (Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV și SIDA) arată că astăzi, 29,8 milioane din cele 39 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV la nivel global primesc tratament. Alte 1,6 milioane de persoane au primit tratament în fiecare dintre anii 2020, 2021 și 2022.
Dacă se va susține acest ritm de creștere în acoperirea cu tratament, va fi la îndemână atingerea țintei globale ca 35 de milioane de persoane să primească tratament HIV până în 2025. Accesul la terapia antiretrovirală s-a extins în Africa subsahariană, în Asia și în Pacific, care împreună găzduiesc aproximativ 82% din totalul persoanelor care trăiesc cu HIV.
„Calea pentru a pune capăt SIDA este clară. Există soluții, dacă se urmărește exemplul țărilor care și-au făcut un angajament politic puternic din a pune oamenii pe primul loc și care investesc în programe de prevenire și tratament HIV bazate pe dovezi.”, susțin reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică.
2022: 17.708 persoane cu HIV
Conform datelor prezentate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.Dr.M.Balş”, situația în România este următoarea:
- la data de 30 septembrie 2022, erau înregistrate 17.708 persoane cu HIV, din care 13.985 în tratament antiretroviral. Căile de transmitere principale la noile cazuri sunt sex neprotejat heterosexual (60% din cazuri), sex neprotejat în rândul bărbaților care fac sex cu alți bărbați (31% din cazuri), consumatori de droguri injectabile (7% din cazuri);
- la data de 30 iunie 2023, numărul pacienților HIV/SIDA era de 18.015, din care 147 din grupa de vârstă 0-14 ani; 129 din grupa de vârstă 15-19 ani și 17.739 din grupele de vârstă ≥ 20 ani;
- numărul de cazuri noi HIV/SIDA depistate în semestrul I 2023 a fost de 318;
- numărul de decese înregistrate în semestrul I 2023 a fost de 61;
- totalul cazurilor HIV/SIDA (cumulativ 1985-2023) a fost de 27.465, din care:
– totalul cazurilor HIV (cumulativ 1992-2023) de 9.280;
– totalul cazurilor SIDA (cumulativ 1985-2023) de 18.185;
– totalul deceselor prin SIDA din perioada 1985-2023 a fost de 8.472.
Conform Strategiei Naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030, obiectivul de sănătate prioritar pentru România cu privire la HIV/SIDA este menținerea profilului de țară cu incidență redusă a HIV.
În acest context, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Infecției HIV/SIDA este atât o sărbătoare a realizărilor obținute, dar și un apel la acțiune pentru a împuternici comunitățile să preia un rol activ în prevenția HIV/SIDA.
Comunitățile pot utiliza mesajul „NIMIC DESPRE NOI FĂRĂ NOI!” pentru a evidenția inegalitățile specifice cu care se confruntă și pentru a demara acțiuni necesare rezolvării acestor inechități, deoarece ele conectează oamenii cu serviciile de sănătate publică centrate pe persoană, construiesc încredere, inovează, se implică și au un rol important în suportul acordat tuturor membrilor lor.
În România, activitățile de informare a populației, de mobilizare a eforturilor tuturor părților responsabile și a comunităților în răspunsul la infecția cu HIV se orientează spre:
- Promovarea testării HIV atât pentru populația generală, cât și pentru grupurile cu risc crescut de infectare și accesul pentru persoanele refugiate din cauza războiului.
- Mobilizarea populației generale și a liderilor de opinie pentru promovarea testării și prevenției.
- Promovarea beneficiilor tratamentului antiretroviral, încurajarea persoanelor HIV pozitive să ințieze tratamentul și să îl mențină.
- Reducerea nivelului de discriminare a persoanelor care trăiesc cu HIV și a altor populații- cheie și vulnerabile la HIV.
Cum se poate preveni transmiterea infecției cu HIV:
- Dacă ați făcut sex neprotejat cu o persoană al cărei status HIV nu îl cunoașteți, ar fi bine să vă testați. Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră sexuală. Testați-vă!
- Poate nu știți că sunteți HIV pozitiv. Necunoașterea statusului HIV nu vă scutește de consecințe. Testați-vă!
- Dumneavoastră înșivă vă puteți spune spune orice. Nu țineți ascuns față de dumneavoastră înșivă statusul HIV. Testați-vă!
- Doar dacă vă cunoașteți statusul HIV puteți asigura protecție și persoanei pe care o iubiți. Testați-vă!
- Dacă dacă vă cunoașteți statusul HIV, vei putea începe mai repede tratamentul care vă poate salva viața. Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră. Testați-vă!
Fundația Baylor Marea Neagră: România se modernizează prea încet în ceea ce privește îngrijirea complexă a persoanelor care trăiesc cu HIV
Cu ocazia Zilei Mondiale de Comemorare a Victimelor SIDA, Fundația Baylor Marea Neagră atrage atenția asupra întârzierii sistemului de îngrijire actual în a răspunde nevoilor complexe ale persoanelor care trăiesc cu HIV. Avem tratamente moderne, medicamente de ultima oră, dar este acest lucru suficient?
„Un singur studiu de caz, analizat cu mintea deschisă, fără a deveni defensivi ci mai degrabă curioși în legătură cu ce poate fi ameliorat, ne poate arăta care sunt prioritățile în dezvoltarea de servicii moderne pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. Acești pacienți au astăzi o speranță de viață crescută, și acest lucru îi pune în fața unor noi provocări: îmbătrânirea cu HIV, instalarea altor boli cronice, probleme de sănătate mintală, crize existențiale. Avem infecționiști bine pregătiți, însă sistemul s-a obișnuit să lase toată responsabilitatea îngrijirii complexe pe umerii acestor specialiști; la partea de integrare a mai multor specialități, medicale și non-medicale, mai avem încă mult de lucrat. În România, sistemul este repetitiv, reacțiile sunt în ecou, iar colaborările interdisciplinare și transdisciplinare sunt mai degrabă o raritate decât o bună practică.”, a declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundației Baylor Marea Neagră.
Deseori, pe 1 decembrie, citim statistici despre victimele bolii SIDA, aflăm câte cazuri noi sunt și care sunt costurile sistemului de sănătate. Este izbitor că ceea ce se reflectă în societate sunt, aproape exclusiv, numere.
Cheltuieli cuantificate, statistici… Ne exprimăm îngrijorarea pentru că în spatele cifrelor pândește pericolul ignorării subiectului real care este Omul. Devine mai ușor să îl pierdem din vedere, să nu băgăm de seamă nedreptăți sociale, vulnerabilități, un risc mai crescut de îmbolnăvire, suferința, lipsa accesului la îngrijire. Din perspectiva sănătății publice, costurile sunt cu mult mai mari dacă nu facem un efort de a moderniza felul în care îngrijim persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA.
„În 2023, pe 1 decembrie, reflectăm asupra progreselor făcute de științele medicale în lupta împotriva HIV. Unii dintre noi am fost martorii marasmului primilor ani de pandemie, când amenințarea era nouă și total necunoscută. Ce am trăit noi, în tulburii ani 80 și 90, dorim să nu mai trăiască nicio generație în fața unei amenințări legată de sănătate.”, a declarat Rodica Mătușa, medic specialist, doctor în științe medicale, consultant medical la Fundația Baylor Marea Neagră.
Un sistem fragmentat este un sistem orb. Cum pierdem din mână pacienții cu HIV
Vă prezentăm în cele ce urmează cazul unei femei în vârstă de 30 de ani, care a fost diagnosticată cu HIV în copilărie.
După vârsta de 20 de ani, în urma unor situații de criză, pacienta a fost îndrumată la serviciul de psihiatrie unde a primit două diagnostice psihiatrice și un tratament complex. Pacienta a ajuns, împreună cu tratamentul pentru HIV, la așa numita polimedicație, adică la un număr mare de pastile și cu multiple efecte secundare, și care i-au agravat și mai mult starea. Din păcate, comunicarea între specialiști, proces care ar fi oferit soluția ideală pentru managementul corespunzător al cazului, nu s-a realizat ci a fost lăsată în seama pacientei. Aceasta însă, din cauza problemelor, a ajuns să se izoleze și mai mult, să evite să mai vină la clinica HIV până la pierderea din evidență. Deciziile următoare legate de tratament, de căutarea unei a doua opinii medicale și de căutarea unui ajutor practic în sistem au rămas pe umerii pacientei care nu a reușit să găsească resursele necesare. În cele din urmă, un membru al familiei s-a adresat fundației, cerând ajutorul. Munca echipei a constat în reconectarea pacientei cu specialiștii, precum și în medierea interacțiunii dintre specialiști.
„Acest caz ilustrează efectele îngrijirii fragmentate, cu zero comunicare între specialiști și fără o monitorizare activă a situației pacientului după introducerea pe un tratament pentru o nouă afecțiune. Persoanele aflate în situații de vulnerabilitate, ca cea din cazul prezentat mai sus, rămân în aceeași situație, fără a avea resursele proprii necesare pentru a ieși din ea. Și, deseori, efectele asupra sănătății sunt iremediabile. În acest caz, o stare emoțională care nu a fost tratată inițial prin administrarea de tratament psihiatric a condus la o oprire a tratamentului HIV pe câțiva ani, pacienta pierzându-și capacitatea de a mai ieși din casă. În acest caz, noi am putut asista persoana care trăiește cu HIV pentru a putea depăși aceste deficiențe ale sistemului. Dar câți alți pacienți nu sunt pierduți din monitorizare, nu reușesc să își parcurgă toți pașii în sistem pentru că se pierd în ițele acestuia și nu au resurse la care să apeleze pentru a ști ce să facă. Este imperativ nevoie de implementarea unui sistem medical care, prin urmărirea activă a pacientului, să prevină pierderea din îngrijirea medicală a persoanelor vulnerabile. Sistemul medical trebuie să fie unul ușor de accesat și de urmat de către pacienți cu nevoi complexe.”, a explicat Ștefania Mihale, director dezvoltare programe medicale la Fundația Baylor Marea Neagră.
Sursă foto: Unsplash.com
