Asociația Doggyland Family a luat ființa în anul 2015, dintr-o pasiune pură și o doză nemăsurabilă de iubire față de animalele abandonate. De atunci, adăpostul construit de ei a devenit casă cu servicii all inclusive pentru „locuitorii” săi.
Pe unii i-a ajuns bătrânețea, alții au avut norocul să-și găsească o familie stabilă. În prezent, adăpostul de la Techirghiol găzduiește 81 de suflete – 22 de pisici, restul câini.
„Cei mai mulți aveau câteva zile când au fost abandonați chiar la poartă, în niște cutii în care erau îndesate câteva cârpe, lăsați așa fără milă, chiar dacă afară erau câteva grade sau ploua”, ne-a spus Alexandra Manolache, administratorul adăpostului.
Din nefericire, animalele au o soartă tristă. Din cauza problemelor de sănătate și a vârstei înaintate, unele dintre ele nu sunt adoptabile. Un exemplar frumos de pitbull a avut ghinionul să piardă șansa de a simți iubirea unui nou stăpân pentru că îi lipsește vederea.
A fost neglijat de prima sa familie care, atunci când și-a dat seama că e greu să-l mai țină în curte, așa orb, l-a aruncat în câmp. A fost găsit de cineva și adus la Doggyland. De atunci, Alexandra îi acordă atenția de care are nevoie și, deși nu vede deloc, se bucură de timpul petrecut în curte, unde plimbat zilnic și lăsat liber, sub supraveghere. Nu prea socializează cu alte animale, însă are încredere în oameni și vine să fie mângâiat și iubit.
Sonia este un exemplar jucăuș, un metis superb de rottweiler, și poate fi adoptată fără probleme. A fost o cățelușă cu stăpăn, pierdută sau abandonată, nu se știe exact. Chiar dacă are o statură impunătoare, nu este deloc agresivă, este sociabilă atât cu copiii, cât și cu alți căței și este deșteaptă foc.
Atunci când adăpostul Doggyland a primit vizita unor elevi prin programul „Școala Altfel” a fost cea mai fericită să se distreze cu copiii, ne-a spus Alexandra.
Starla este un bulldog francez abandonat de familie. Are aproape 3 ani, este sociabilă și caută să primească toată atenția din lume. Este umbra Alexandrei și a personalului din adăpost și merită o căsuța doar a ei.
„Câinele pe care ți-l iei nu este animalul din fundul curții pe care îl legi de un copac sau îl ții încuiat, de la care ai pretenția să latre că să te apere, iar pentru asta îi arunci de mâncare niște lături, iar apă îi pui când îți aduci aminte. Câinele este un suflet care îl privește pe stapân ca pe un sfânt, care dă din coadă bucurându-se cu adevărat când îl vede sau când îi aude vocea. Este trist să vedem că într-un adăpost privat (chiar și de stat) există animale de rasă. Și la fel de trist este că lumea nu înțelege că animalele trebuie sterilizate. Noi facem campanii gratuite de sterilizate!”, spune Alexandra, supărată pe modul de gândire a celor care abandonează sau chiar adoptă. La câini, sterilizarea este obligatorie conform legii.
Cele mai multe dintre exemplarele adăpostite și îngrijite la Doggyland, salvate din stradă, nu sunt de rasă. Expresivitatea pe care o au în privire îi face pe maidanezi să câștige un loc în inima iubitorilor de animale. În țările civilizate, astfel de exemplare sunt preferate inclusiv de familiile înstărite.
La Doggyland, toate animăluțele au un program special pe care îl respectă întreaga echipă: ore fixe de masă (în funcție de vârstă), o rutină ce implică atât îngrijire (igienă și răsfăț), cât și activități în aer liber. Țarcurile sunt folosite doar pentru odihnă și adăpost în zilele friguroase sau ploioase.
Dacă ați văzut în imagini un exemplar pe care l-ați îndrăgit, vă recomandăm să-i faceți o vizită Alexandrei, iar dacă îl adoptați, ne bucurăm să primim primele poze făcute în noua familie.
Dacă vreți să susțineți proiectul Alexandrei Manolache, puteți face donații private sau să direcționați către Doggyland Family un procent din impozitul pe profit.
Cine dorește, poate să contacteze asociația Doggyland pe adresa de e-mail: [email protected].
Foto: Mircea Maer
