Deputatul Rodica Plopeanu, mesaj puternic de Ziua Internațională a Studenților: „Dacă aproape jumătate dintre tineri abandonează studiile, nu putem vorbi despre un sistem sănătos.”
Astăzi, 17 noiembrie, este marcată Ziua Internațională a Studenților, o dată cu tradiție în calendarul educațional european și un prilej de reflecție asupra condițiilor în care tinerii își construiesc viitorul academic. În România, contextul rămâne unul complex, marcat de provocări legate de abandon universitar, infrastructură, finanțare și acces la resurse educaționale.
Cu această ocazie, deputatul Rodica Plopeanu a transmis un mesaj public în care atrage atenția asupra responsabilității statului în raport cu generațiile aflate în formare și asupra diferențelor dintre România și alte sisteme universitare europene considerate modele.
Declarația sa subliniază faptul că Ziua Internațională a Studenților ar trebui să fie nu doar un moment festiv, ci și un semnal de alarmă și o invitație la analiză lucidă.
Mesajul integral al deputatului Rodica Plopeanu
„Ziua Internațională a Studenților este, în mod firesc, un moment de celebrare, dar ar trebui să fie în egală măsură și o oglindă în care fiecare stat își vede modul în care tratează educația și pe cei care o poartă mai departe. În multe țări europene, această zi devine prilej pentru a evalua onest drumul parcurs și pentru a decide ce direcții trebuie consolidate. România, în acest context, are nevoie de același exercițiu de luciditate. Nu putem vorbi despre viitorul țării fără să privim atent prezentul studenților noștri.
Iar prezentul lor, oricât am încerca să-l nuanțăm, arată clar că mulți tineri abandonează studiile înainte de finalizare. Renunță nu din lipsă de capacitate sau ambiție, ci pentru că mediul universitar nu reușește să le ofere stabilitatea minimă necesară unui parcurs educațional coerent. Cămine vechi și supraaglomerate, chirii sufocante, absența unor servicii solide de consiliere, presiunea de a lucra pentru a-și acoperi cheltuielile – toate acestea formează un teren fragil care împinge mii de studenți spre renunțare.
Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze și mai mult este faptul că alte state aflate cândva în situații similare au reușit să schimbe acest curs. Exemplele lor arată clar că abandonul universitar nu este inevitabil, ci poate fi combătut prin politici aplicate cu seriozitate și continuitate.
Finlanda, de pildă, a pornit de la o idee foarte simplă: un student nu poate avea performanțe într-un climat dominat de nesiguranță. Așa au apărut campusuri moderne, cantine subvenționate, burse accesibile și un sistem de împrumuturi controlate, care nu împovărează tinerii. În timp, rata de finalizare a crescut constant, iar abandonul s-a redus. Nu a fost un salt spectaculos, ci rezultatul unei strategii bine duse la capăt.
În Danemarca, sprijinul financiar acordat prin programul SU (Sprijinul Educațional de Stat) a transformat relația dintre student și sistemul de învățământ. Sprijinul lunar asigură un nivel minimal de autonomie financiară, astfel încât studiul să nu devină un lux. Acest echilibru a contribuit la una dintre cele mai ridicate rate de absolvire din Europa și a creat un mediu universitar în care tinerii pot să își concentreze energia pe formare, nu pe supraviețuire.
Țările de Jos au ales o abordare mai tehnică, dar extrem de eficientă: consiliere obligatorie încă din primul an, monitorizarea atentă a progresului fiecărui student și intervenție rapidă atunci când apar riscurile de abandon. Sistemul lor de „early warning” a redus în mod real rata renunțărilor și a îmbunătățit integrarea academică, demonstrând că organizarea și prevenția pot avea un impact la fel de important ca sprijinul financiar.
Irlanda completează imaginea cu un model pragmatic: Fondul de Asistență pentru Studenți oferă ajutor imediat celor care trec prin dificultăți punctuale. Este un sprijin flexibil, rapid, adaptat situațiilor reale de viață, iar acest lucru a contribuit la scăderea abandonului în rândul tinerilor vulnerabili.
Toate aceste state au în comun o idee de bun-simț: studentul are nevoie de condiții stabile pentru a performa. Nu doar programe ambițioase, ci soluții concrete – locuri de cazare decente, acces la o masă caldă, sprijin psihologic și academic, predictibilitate financiară. Atunci când aceste lucruri sunt asigurate, abandonul scade în mod natural.
România poate adapta cu succes aceste modele. Există fonduri europene pentru infrastructură universitară, care pot transforma campusurile în spații demne de secolul XXI. Se pot crea mecanisme de sprijin financiar predictibil pentru studenții vulnerabili, inspirate de modelul danez. Se pot implementa centre de orientare și consiliere eficiente în toate universitățile, după modelul olandez, astfel încât niciun student să nu treacă singur prin dificultățile primului an. Iar un fond de sprijin rapid, similar celui irlandez, ar putea preveni numeroase renunțări cauzate de probleme temporare, dar acute.
Ziua Internațională a Studenților ar trebui să devină pentru noi nu doar un context pentru declarații, ci un moment de angajament autentic. Dacă aproape jumătate dintre tinerii care intră în universități nu ajung la finalul studiilor, atunci nu putem vorbi despre un sistem sănătos. Și poate că cea mai importantă întrebare pe care ar trebui să ne-o punem este aceasta: câți dintre cei care abandonează ar fi rămas, dacă statul și universitățile le-ar fi oferit condiții mai umane și un sprijin real?
Studenții nu cer privilegii. Cer doar șansa de a reuși. Iar dacă nu suntem pregătiți să le oferim această șansă, pierdem, cu fiecare renunțare, puțin câte puțin din viitorul acestei țări.”, a transmis deputatul Rodica Plopeanu.
Mesajul vine într-o perioadă în care sistemul universitar românesc se confruntă cu discuții legate de modernizare, investiții în campusuri, digitalizare, consiliere psihologică și acces la burse.
Declarația deputatului Rodica Plopeanu devine astfel nu doar un mesaj simbolic pentru Ziua Internațională a Studenților, ci și un apel public către instituții și factori de decizie pentru reforme reale în educație și suportul generațiilor aflate în formare.
