Logopedia este terapia prin vorbire care urmărește îmbunătățirea discursului copilului și abilitățile de a înțelege și de a exprima limbajul, inclusiv limbajul non-verbal.
În acest material vom vorbi despre tulburările de vorbire la copii, o situație tot mai des întâlnită în ultima perioadă. Ne-a oferit informații psihologul Cristina Gemănaru, logoped autorizat.
Reporter: Care sunt semnele de îngrijorare? Când ar trebui un părinte să se adreseze logopedului?
Cristina Gemănaru: Sunt două aspecte. Primul și cel mai important este legat de capacitatea de comunicare. Dacă în jurul vârstei de 2 ani copilul are un limbaj format doar din câteva cuvinte și nu construiește o propoziție formată din 2 cuvinte (vreau apă, vreau mașina) este un prim semn de îngrijorare. Copiii care au o întârziere în dezvoltarea limbajului au și o întârziere în percepția și înțelegerea cuvintelor. Părinții îi pot testa acasă (de exemplu, „pune pe masă”, „vino la mine”). Nivelul de comunicare, un limbaj redus și faptul că nu răspunde la întrebări – acestea sunt semne de îngrijorare. Și pentru că spuneam că sunt două aspecte, cel de-al doilea este legat de acele deficiențe pe anumite sunete. Chiar dacă micuțul are un limbaj bogat, nu pronunță corect pe “r”, „l”, „s” sau „ș”, „z”, sau grupurile de litere „ce / ci”, „che / chi”, „ghe / ghi” etc. Aici vorbim de dislalie polimorfă.
Reporter: Putem să vorbim despre o vârstă optimă pentru o primă ședință de logopedie?
Cristina Gemănaru: Este important să nu fie mai devreme de vârsta de 3 ani, 3 ani și jumătate. Până la această vârstă se pot corecta singuri. Însă, după această vârstă, dacă mai sunt prezente aceste tulburări de pronunție, să nu întârzie să apeleze la ajutorul logopedului. Sunt copii care în jurul vârstei de 5 ani înțeleg literele, iar dacă au o tulburare de pronunție, înțelegerea va fi tulburată, la fel și perceperea. Și se aplică atât în scris, cât și la citit.
Reporter: Așadar, înțelegem că rolul logopedului este de a corecta tulburările de pronunție. Dar de ce nu reușesc părinții să fac acest lucru?
Cristina Gemănaru: Aici este vorba de tehnică. În primă fază inițiem corect sunetul prin tehnici specifice logopedice, apoi sistematizăm sunetul la nivel de cuvânt, apoi îl automatizăm în vorbirea liberă. Logopedul are și rolul de a dezvolta partea de comunicare. Eu ajut copilul să înțeleagă cum trebuie să fie construită o propoziție, apoi o frază și așa mai departe.
Reporter: Știm că niciun copil nu se aseamănă cu celălalt, dar putem spune că până la o anumită vârstă copilul trebuie să aibă un bagaj de cuvinte, un vocabular format, în lipsa căruia părintele să ceară sprijin din partea logopedului?
Cristina Gemănaru: Părinții trebuie să înțeleagă că la vârste mici (1-3 ani) limbajul este în plin proces de dezvoltare. Dar nu prin limbaj repetitiv. Deci nu este ok să punem copiii să repete cuvinte. Pe acest segment de vârstă, îi încurajez să dezvolte limbajul copiilor pe baza unor motivații. Copilul care are un comportament de imitație trebuie determinat și stimulat să aibă capacitatea de a imita motric, vizual (de exemplu, părintele umple strica cu apă, la fel trebuie să facă și el / sau părintele bate o minge sau aplaudă, la fel trebuie să facă și copilul). După aceea, pentru a dezvolta un limbaj funcțional, și nu prin repetare, când părintele se joacă cu copilul va lua în mână diverse obiecte pe care le denumește (de exemplu, mașină / păpușă), așteptând să vadă dacă cel mic repetă după el. Important este să aibă și identificare la nivel vizual pentru a face legătura funcțională între ceea ce vede și ceea ce ar trebui să spună.
Bâlbâiala, tulburările articulare, înlocuirea unor sunete cu altele, omiterea sunetelor ori adăugarea acestora în anumite cuvinte sau vorbitul prea repede sunt alte manifestări care necesită o abordare neîntârziată.
Specialiștii care lucrează cu copii au remarcat faptul că părinții îi consideră “simpatici” și “amuzanți” pe cei mici atunci când “pocesc cuvintele” și trag un important semnal de alarmă. Durata terapiei este determinată de anumiți factori, printre care vârsta copilului, tipul și severitatea tulburării de vorbire, frecvența cu care au loc ședințele de logopedie, precum și existența și tratamentul unei afecțiuni medicale deja existente. Statistic s-a dovedit că logopedia are cel mai mare succes atunci când începe încă din stadii incipiente, aspect confirmat și de logopedul Cristina Gemănaru, din practica sa de peste 15 ani.
Sursă foto: Unsplash.com
