sursa foto: Antena 3
Ministrul aduce în discuție estimările Comisiei Europene, potrivit cărora 12 țări vor depăși în 2024 criteriul deficit bugetar 3% din PIB
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a afirmat vineri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că în acest an 12 țări vor depăși criteriul deficit bugetar 3% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene. Câciu susține că România se numără printre puținele state în care deficitul este generat pe investiții.
„Astăzi, despre deficitele statelor membre UE în ultimii 30 de ani (baza de date AMECO, Comisia Europeană): în ultimii 30 de ani, nu există vreo țară membră UE care să nu fi depășit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puțin 2 ani.
Toate țările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investițiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales ptr infrastructură) în care deficitul a depășit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergență puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investițional. Este ceea ce face și România în 2023 – 2027.
Franța și Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani. Ungaria, Polonia și Portugalia au depășit în 22 de ani din ultimii 30. Spania, Slovacia și Malta au depășit în 19 ani, Italia a depășit în 18 ani, România în 17 ani iar Cehia și Croatia în 16 ani”, arată ministrul în postare.
Acesta mai spune că UE ca întreg a depășit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30, iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depășit în 11 ani de la înființare până în prezent.
„Pentru anul 2024, CE estimează că 12 țări vor depăși criteriul deficit bugetar 3% din PIB. România se află printre puținele țări al căror deficit este realizat pe investiții. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investițional. La acest moment, valoarea investițiilor publice pe acest an este de cca. 4,5% din PIB. Cum se „repară” deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiții? Prin efectul de multiplicare al acestora, efect care aduce noi venituri economiei și bugetului, în timp ce presiunea pe cheltuieli scade odată cu plata investițiilor realizate”, mai precizează Adrian Câciu.
