Ora 4:00 va deveni ora 3:00
Trecerea la ora de iarnă este o practică adoptată de multe țări din lume, inclusiv România, pentru a maximiza utilizarea luminii naturale și a economisi energie. În acest an, schimbarea orei va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, oferindu-ne o oră în plus de somn și marcând începutul sezonului rece.
Trecerea la ora de iarnă are rădăcini istorice care datează din timpul Primului Război Mondial, când unele țări au implementat această măsură pentru a economisi resursele energetice. Ora de vară, respectiv de iarnă, a fost menită să asigure o mai bună utilizare a luminii naturale, reducând astfel consumul de energie pentru iluminat. În prezent, deși eficiența energetică a rămas un motiv, aspecte precum securitatea și impactul asupra sănătății sunt de asemenea luate în considerare.
Cum ne afectează sănătatea
Deși o oră în plus de somn pare un beneficiu, adaptarea la noul program nu este întotdeauna ușoară. Cercetările arată că schimbarea orei poate influența ritmul circadian, perturbând temporar somnul și, implicit, funcțiile cognitive. Persoanele care suferă de insomnie sau alte tulburări de somn pot fi mai sensibile la aceste modificări.
Pentru a atenua efectele, specialiștii recomandă o adaptare treptată la noul orar, cu câteva zile înainte de schimbare. Aceasta poate include ajustarea orei de culcare și de trezire cu 10-15 minute în fiecare zi.
Iată câteva moduri în care schimbarea orei ne poate influența starea psihologică:
1. Perturbarea ritmului circadian: Ritmul circadian, cunoscut și ca „ceasul biologic,” reglează ciclurile noastre de somn și de veghe. Schimbarea orei afectează acest ciclu, iar adaptarea necesită timp. Persoanele pot experimenta o stare de confuzie, oboseală și lipsă de concentrare în primele zile după schimbare.
2. Stările de spirit și tulburările afective sezoniere (SAD): Odată cu trecerea la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și expunerea la lumină naturală se reduce. Acest lucru poate declanșa tulburări afective sezoniere, o formă de depresie asociată cu schimbările de anotimpuri.
3. Efecte asupra productivității și motivației: Oboseala și lipsa de energie pot face ca sarcinile de zi cu zi să pară mai dificile și să fie mai greu de îndeplinit. Aceasta poate contribui la scăderea motivației și la o stare de apatie generalizată.
4. Sistemul nervos și nivelul de stres: Orice modificare a ritmului circadian poate stimula hormonii stresului, precum cortizolul, ceea ce poate duce la o senzație crescută de anxietate. Stresul poate afecta și imunitatea, făcându-ne mai vulnerabili la răceli și alte afecțiuni sezoniere.
5. Adaptarea diferită în funcție de individ: Fiecare persoană se adaptează în mod diferit la schimbarea orei. Cei cu un program strict și care se bazează pe o rutină fixă sunt adesea mai afectați de această schimbare. Copiii și vârstnicii sunt, de asemenea, mai vulnerabili la efectele trecerii la ora de iarnă, având nevoie de mai mult timp pentru adaptare.
Cum să minimizezi impactul psihologic
- Ajustează-ți treptat programul de somn cu câteva zile înainte de schimbare.
- Expune-te la lumină naturală cât mai mult posibil, mai ales dimineața.
- Adoptă o rutină de relaxare înainte de culcare, evitând stimulii digitali și cafeina.
- Menține o dietă echilibrată și practică exerciții fizice regulate, pentru a combate stările de oboseală și letargie.
- Ia în considerare terapia cu lumină, mai ales dacă te confrunți cu tulburări afective sezoniere.
Sursă foto: Unsplash.com
Citește și:
