Dormim mai puțin cu o oră. Când trecem la ora de vară?
Dormim mai puțin cu o oră. Românii trec la ora de vară în noapte de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie. Ceea ce înseamnă că, ora 3:00 devine ora 4:00, iar ultima duminică din această lună va avea doar 23 de ore.
Schimbarea orei are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară 2024, când ziua va fi egală cu noaptea. Din acel moment, ziua începe „să crească” și noaptea „să scadă” până la solstițul de vară. Vom reveni la ora de iarnă duminică, pe data 27 octombrie 2024, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00.
Această tradiție, în care ceasurile sunt date cu o oră înainte sau înapoi, este practicată în multe țări din întreaga lume și are un impact variat asupra oamenilor și societății în general.
Cum ne afectează această trecerea la ora de vară?
- Afectează ritmul de somn: Trecerea la ora de vară poate afecta ritmul circadian al oamenilor, adică ritmul lor natural de somn și trezire. Mulți oameni simt că le este mai greu să se adapteze la această schimbare bruscă, ceea ce poate duce la oboseală, insomnie și iritabilitate în primele zile după ajustare.
- Impactul asupra sănătății: Studiile arată că trecerea la ora de vară poate avea unele efecte negative asupra sănătății. De exemplu, aceasta poate crește riscul de accidente rutiere în primele zile după schimbare și poate fi asociată cu creșterea ratei de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale în unele grupuri de persoane.
- Adaptarea la schimbare: În timp ce mulți oameni se adaptează destul de repede la noua oră, alții pot avea dificultăți mai mari. Este important să ne acordăm timp pentru a ne ajusta programul de somn și pentru a ne îngriji sănătatea mentală și fizică în această perioadă de tranziție.
Trecerea la ora de vară poate afecta oamenii din punct de vedere psihologic în diferite moduri. Iată câteva aspecte:
- Stres suplimentar: Pentru unele persoane, modificarea orei poate genera stres suplimentar, deoarece trebuie să-și ajusteze rutina zilnică și să se adapteze la un nou program.
- Afecțiuni psihiatrice existente: Persoanele cu afecțiuni psihiatrice, precum tulburările de anxietate sau depresie, pot simți o exacerbare a simptomelor lor în timpul perioadei de tranziție la ora de vară, deoarece schimbările în rutină și somn pot agrava aceste condiții.
- Disfuncție sezonieră: Pentru unii oameni, trecerea la ora de vară poate accentua simptomele disfuncției sezoniere, o formă de depresie sezonieră care apare în special în lunile de iarnă, dar care poate fi influențată și de schimbările sezoniere în orele de lumină naturală.
- Impactul asupra dispoziției: Pentru unii oameni, mai ales cei care se bucură de lumina naturală și de activitățile exterioare, trecerea la ora de vară poate avea un impact pozitiv asupra dispoziției, deoarece oferă mai mult timp de zi pentru activități recreative și sociale.
În general, impactul psihologic al trecerii la ora de vară poate varia de la o persoană la alta, în funcție de factori precum sensibilitatea individuală la schimbările de rutină și somn, precum și de prezența altor condiții de sănătate mintală. Este important să acordăm atenție nevoilor noastre personale și să luăm măsuri pentru a ne adapta treptat la schimbările de orar și pentru a ne menține sănătatea mintală și bunăstarea în perioada de tranziție.
Când are loc echinocțiul de primăvară?
Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an miercuri, 20 martie, la ora 05.06 (ora României, n.r.), potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
„După „Mărţişor”, „Babe” şi „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii deşi luna martie se dovedeşte a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade”, scriu specialiştii de la Observator.
După cum este cunoscut, mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spatiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .
La momentul echinocţiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală.
Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.
Începând de la aceasta dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii (faţă de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.
Potrivit astronomilor, descrierea este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Sursă foto: astro-urseanu.ro / Unsplash.com
