„Sunt pacienți care după un AVC recuperează foarte bine, alții parțial, alții foarte puțin. Ședințele de neurorecuperare fac diferența.”
România se află printre țările în care accidentul vascular cerebral (AVC) face cele mai multe victime în randul populației. Potrivit statisticilor, țara noastră ocupă locul III în top cu cele mai multe cazuri și locul II în topul deceselor și infirmităților cauzate de acesta. Despre importanța prevenției primare și secundare am discutat cu dr. Silvia Popi, medic primar Neurologie la Neurology Clinic Constanța, un specialist cu peste 30 de ani de experiență în tratarea afecțiunilor neurologice.
Reporter: Se spune despre AVC că este o urgență medicală majoră, la fel ca infarctul miocardic. Cum se explică?
Dr. Silvia Popi: Accidentul vascular cerebral reprezintă un blocaj al unei artere de la nivelul creierului (AVC ischemic) sau ruptura unei artere, rezultând un AVC de tip hemoragic. Acestea sunt cele două mari tipuri de AVC. Este alarmant că incidența a crescut foarte mult în ultimii ani, ajungând la egalitate cu bolile inimii. Mai mult decât atât, diagnosticăm tineri!
Reporter: Care sunt cauzele și factorii de risc?
Dr. Silvia Popi: AVC se produce în condițiile în care pacienții au HTA (hipertensiune arterială) sau diabet zaharat (tip I sau II), colesterol mărit, depunere de aterom pe arterele carotide (cele care irigă creierul), boli de inimă. Dacă ne referim la tineri, ne gândim la tulburări de coagulare ale sângelui (cel mai des, sindromul antifosfolipidic), hipertensiunea de cauză renală sau suprarenală, o malformație arterio-venoasă cu care pacienții se nasc (o arteră cu un perete subțire care cedează, situație în care sângele inundă creierul). Se mai poate pune în discuție consumul de anticoncepționale orale și diverși factori genetici (ce trebuie căutați prin analize de laborator).
Reporter: Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit?
Dr. Silvia Popi: Ceea ce ține de noi este îmbunătățirea stilului de viață – o alimentație echilibrată, cât și respectarea raportului dintre muncă și relaxare (odihnă), combaterea fumatului, renunțarea la consumul alcool și alte substanțe toxice, precum și respectarea tratamentului și a regimului (dietei). Prevenția primară este foarte importantă – este cazul ideal în care se poate preveni apariția AVC. Dacă s-a produs un AVC, vorbim despre prevenția secundară, adică de a trata pentru a evita reapariția unui alt AVC. Din statistici reiese faptul că riscul la cei care au făcut AVC este de 5 ori mai mare decât la cei care nu au avut. Prevenția secundară se referă la aplicarea tratamentului medicamentos, al bolilor asociate și de regenerare medicamentoasă a funcțiilor creierului.
Reporter: Există semne care ne ajută să identificăm un AVC?
Dr. Silvia Popi: Cu siguranță. Trebuie acordată importanță simptomelor precum: dureri de cap, amețeli, vărsături sau greață, tulburări de vedere, deficiență de mișcare (paralizie a mâinilor și picioarelor) cu devierea gurii într-o parte, pierderea totală a vederii, amorțeli la nivelul mâinilor și feței, inclusiv dezorientare temporo-spațială și stare confuzională. În oricare dintre aceste situații, pacientul trebuie să se adreseze compartimentului Urgență. Dacă ajunge în primele 3 ore pentru investigații, poate beneficia de tromboliză (tratament de dizolvare a cheagului), care se va administra dacă pacientul este eligibil pentru această procedură, în baza unor analize și a investigațiilor imagistice. Problema este că cei cu astfel de simptome evită să meargă la medic pentru că nu își dau seama cum ar putea să evolueze. De exemplu, deficitul motor poate fi mai ușor la început (hemipareza), dar poate să se întindă ca o pată de ulei și să ducă la o deficiență totală (hemiplegia). Evoluția nu este aceeași la toți pacienții, fiind considerată o urgență medicală. Sunt cazuri în care simptomele pot să dispară în mai puțin de o oră, dar este un caz fericit, destul de rar întâlnit.
Reporter: Ce sfaturi și recomandări privind recuperarea post-AVC aveți pentru cititorii ȘtirileMedia?
Dr. Silvia Popi: Încă de la început trebuie înțeles faptul că unii pacienți recuperează foarte bine, alții parțial, alții foarte puțin. Ședințele de neurorecuperare fac diferența. Cu cât se începe mai repede, cu atât pacienții vor recupera mai bine și mai repede, în funcție de starea pacientului. Există o remarcă aici – dacă pacientul este internat, imobilizat la pat, atunci recuperarea va începe cu o întârziere. Vă vorbesc din experiența pe care am dobândit-o în timp, dar și aici, în baza de fiziokinetoterapie de la Neurology Clinic.
Am dotat clinica cu tehnologie modernă pentru ca procedurile de recuperare să fie eficiente și să cuprindem întreg spectrul de opțiuni de tratare a patologiilor neurologice și nu numai – electroterapie, laser de mare putere, HIVAMAT, Deep Oscilation, CryoBack – toate acestea pentru redarea tonusului muscular și a acurateței de mișcare, metode de kinetoterapie (clasică, dar și modernă – Masa Manuthera 242 – care redă mișcarea fără ca pacientul să depună efort), proceduri pentru redarea mișcării mâinii.
Dacă pacientul recuperează mișcarea piciorului în prima lună (cel puțin parțial), la nivelul mâinii lucrurile merg mult mai greu. Pentru a veni în întâmpinarea acestor cazuri dificile, am achizitionat robotul ReoGo care face o kinetoterapie robotică de recuperare a mâinii paralizate. Rolul său este de a antrena mâna pacientului, captându-i atenția prin diverse joc video. Vă dau și un exemplu – pacientul este conectat la robot și are privirea îndreptată către ecran. Un joystick asistat de terapeut mișcă mâna pacientului, ajutându-l să finalizeze un joc. De exemplu, să spargă cât mai multe baloane umflate.
Reporter: Înțeleg că tratamentul de recuperare este alcătuit din diverse proceduri, însă ne oferă și garanția obținerii rezultatului dorit?
Dr. Silvia Popi: Da! Se combină metodele de tratament pentru creșterea eficienței și obținerea rezultatelor într-un timp cât mai scurt. Secretul este ca ședințele să nu fie întrerupte, pentru a nu rămâne cu deficiențe de mișcare. Sunt pacienții cărora li se recomandă ca recuperarea să fie susținută chiar și câțiva ani de zile. Aceeași indicație este și cazul tulburărilor de vorbire și memorie (aici stimularea magnetică trascraniană este o procedură de tratament extrem de eficientă). Cu cât se lucrează mai mult, cu atât șansele pacienților de a se recupera și de a-și relua activitatea cotidiană cresc considerabil.
Mai multe informații despre tehnicile clasice și moderne de recuperare medicală găsiți aici www.neurologyclinic.ro. Pentru programări puteți apela 0730 070 018 sau la Recepția clinicii, situață în Constanța, Bd. Tomis nr. 234, Constanța (zona Dacia, lângă Biserica Albă)
