Într-o hotărâre care a stârnit controverse, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că guvernele din cadrul UE pot interzice angajaților să poarte simboluri religioase, inclusiv vălurile islamice, în numele neutralității. Această decizie, cu implicații de amploare, subliniază totuși că astfel de restricții trebuie aplicate în mod egal tuturor angajaților și să respecte contextul juridic specific fiecărui stat membru.
Hotărârea, publicată marți, a fost luată în urma unui caz care a implicat o angajată musulmană din Belgia, care a fost informată că nu i se permite să poarte un văl la locul de muncă. În urma acestei situații, municipalitatea a modificat termenii de angajare, solicitând tuturor angajaților să respecte strict neutralitatea. Angajata a contestat această decizie, considerând-o discriminatorie și că îi încalcă dreptul la libertatea religiei.
Curtea a subliniat că, deși semnele evidente de convingere religioasă erau interzise, există toleranță pentru „semnele discrete de convingere”, cum ar fi purtarea de cercei cu o cruce sau organizarea de petreceri de Crăciun.
În urma acestei situații, instanța locală s-a adresat Curții de Justiție a UE, cerând o evaluare a dacă regula neutralității este sau nu discriminatorie. Răspunsul instanței europene, cu sediul în Luxemburg, a fost că o politică de strictă neutralitate poate fi considerată justificată obiectiv printr-un scop legitim, atât timp cât este aplicată în mod egal tuturor angajaților.
Decizia a stârnit îngrijorări în rândul unor organizații, cum ar fi Femyso, o rețea paneuropeană care reprezintă numeroase organizații de tineret și studenți musulmani. Aceștia au afirmat că decizia ar putea încălca libertatea de religie și de exprimare și ar putea exacerba marginalizarea femeilor musulmane.
Această hotărâre nu este singulară, Curtea de Justiție a UE având în trecut decizii similare. În 2021, a decis că angajatorii din sectorul privat pot limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filosofice atunci când există o „nevoie reală” de a „prezenta o imagine neutră către clienți sau de a preveni dispute sociale”.
În ciuda acestor decizii, organizații precum Human Rights Watch au criticat astfel de restricții, susținând că „femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credința lor și locurile lor de muncă”.
